Cu toate acestea, decarbonizarea sistemului de transport este un proces pe termen lung, care se complică prin faptul că mașinile sunt proprietate individuală cu costuri mari de achiziție și pentru că există diferențe mari între parcurile auto naționale.

În mod logic, legislația UE vizează mașini, camionete și camioane pe drumurile UE. Dar, fiind cea mai mare și principală piață de consum din lume, UE are un impact profund asupra fluxului global de produse și, prin urmare, este una dintre principalele origini ale mașinilor uzate.

Anual, UE exportă milioane de mașini uzate în țări din vecinătatea de est și de sud, Africa sub-sahariană, Rusia și altele.

Majoritatea acestor mașini au câțiva ani vechime și nu sunt potrivite pentru un sistem de mobilitate cu emisii zero.

Deși unele state membre au în vigoare scheme de casare, acestea nu sunt consecvente, acoperă doar un număr limitat de mașini și nu impun nicio obligație de eliminare a celor mai poluante mașini, camioane și autobuze.

În timp ce Green Deal prevede intenția de a întări politica privind exportul de deșeuri, nu există un plan de revizuire a regulilor pentru exportul de mașini care emit deșeuri atmosferice.

Creșterea populației combinată cu modernizarea va crea o cerere masivă de mașini în lumea în curs de dezvoltare.

Este puțin probabil ca transportul rutier cu emisii zero – indiferent dacă este electric sau hidrogen – să poată concura cu accesibilitatea și comoditatea mașinilor cu motor cu ardere internă, din cauza investițiilor necesare în infrastructură, iar tehnologia fiind încă în faza de dezvoltare.

În plus, piețele de energie din țările în curs de dezvoltare sunt adesea instabile și sunt deja sub presiune pentru a fi supuse unor ajustări ample pentru a face față cererii tot mai mari de energie electrică.

Prin urmare, pentru mulți consumatori care ating nivelul de mobilitate modernă, o mașină second-hand pe combustibili fosili din lumea dezvoltată va fi o achiziție evidentă.

Țările în curs de dezvoltare 

Se poate prevedea că în următorii ani, când Green Deal-ul și ambițiile tot mai mari ale comisiei de decarbonizare a sistemului de transport vor fi transpuse în legislație, piața auto din UE va elibera tot mai multe vehicule care ajung în țările în curs de dezvoltare.

În momentul în care Europa se bucură de sistemul său de transport fără carbon, majoritatea mașinilor care au emis prea multe emisii pentru standardele UE vor circula în continuare ani de zile în altă parte a lumii.

În esență, aceasta este o formă de relocare a carbonului care trebuie abordată.

Caracterul global al schimbărilor climatice ne obligă să luăm în considerare lanțurile valorice complete ale unui produs, inclusiv utilizarea la mâna a doua, eliminarea și reciclarea. Pentru a fi la înălțimea ambițiilor de lider global ale UE în materie de climă, este esențial ca depășirea emisiilor prin relocarea carbonului să fie oprită.

Pentru țările în curs de dezvoltare, importurile de mașini second hand sunt greu de controlat sau reglementat, deoarece răspund unei cereri importante și generează taxe de import semnificative, deoarece reprezintă adesea o pondere mare a importurilor. În consecință, în țările în curs de dezvoltare preocupările legate de mediu nu pot avea decât o importanță secundară.

Oamenii de știință de renume au cerut recent factorilor de decizie să subvenționeze energia durabilă, ci și să ia măsuri împotriva extracției și utilizării combustibililor fosili.

Această recomandare trebuie să fie integrată în ceea ce privește ușa din spate a politicii UE în domeniul transporturilor.

Exporturile de mașini second hand nu sunt neapărat greșite și chiar pot fi esențiale pentru ca flota existentă a țărilor terțe să fie mai curată.

Ne putem gândi, de exemplu, la obligația pentru exportatorii de mașini de a scoate de pe piață o mașină din afara UE cu un standard scăzut de emisii (Euro 0 până la 3) atunci când exportă zece mașini dintr-o categorie mai curată (Euro 4 până la 6).

Mașina extrasă poate fi casată local sau returnată în UE pentru reciclare. Acest lucru va crea o dinamică a pieței în țările în curs de dezvoltare, care tinde să elimine treptat vehiculele cele mai poluante.

În plus, schemele colective de casare pot fi incluse în acordurile bilaterale dintre UE și țări terțe, iar mașinile cele mai poluante nu ar trebui să aibă voie să părăsească UE.

La urma urmei, este, de asemenea, în interesul UE ca mobilitatea să devină curată în afara granițelor UE.