A fi cineva care ofera un acoperis deasupra capului milioanelor de oameni in cautarea unora si a fi cineva capabil sa le construiasca de la zero un simplu proiect, ce in prima instanta pare doar un vis, dupa parerea mea este ceva extraordinar.

Exista totuti o doferenta ca de la cer la pamant intre meseria de arhitect si a fi arhitect. Dintre oamenii pe care am avut ocazia sa ii cunosc, pot spune ca am cunoscut si arhitecti care mi-au povestit din experientele lor, dar numai o singura persoana mi-a atras cu adevarat atentia pentru ca lucreaza cu pasiune. De cand o cunosc, adica de pe vremea cand construiam impreuna castele de nisip in parc si pretindeam ca papusile cu care ne jucam isi cumpara apartament, acum privind inapoi mi-am dat seama ca inca de atunci pasiunea ei pentru arhitectura nu a fost doar o simpla idee pe care a urmat-o si a dezvoltat-o. Acum plimbandu-ma intr-unul din ansamblurile rezidentiale construite de Tomoiu Gabriela http://www.kiwibox.com/tomoiu-gabriela/
, nu pot sa nu imi amintesc cu zimbetul pe buze de clipa in care a spus ca ea vrea sa construiasca case pentru ca toata lumea sa fie fericita si sa se simta grozav acasa, sa se simta ca si cand casa le-ar zambi atunci cand intra inauntru.

Patrunzand prin incaperile fiecarui apartament rezidential in parte, parca si simt acel sentiment, parca simt ca fiecare camera din apartament ma primeste cu caldura si simt ca m-as putea retrage acolo, sa lucrez si sa nu mai ies niciodata de acolo.
Pasiunea pentru arhitectura a fost dezvoltata mai ales in timpul facultatii, cand a inceput sa cunoasca mai bine tainele acestei meserii pe care a dezvoltat-o. Cu ajutorul talentului ei, fiecare ansamblu rezidential construit de ea si echipa ei reflecta talentul, calitatea, profesionalismul si dedicatia pe care le-a amestecat cu pasiunea si astfel a obtinut reteta perfecta pentru a obtine rezultate remarcabile fie ca este vorba de un bloc de locuinte numai cu garsoniere fie ca este vorba despre apartamente cu trei camere sau chiar cu doua camere.
Inca mai are schite pastrate la ea in birou, de pe vremea studentiei cand, precum un scriitor, proiecta pe servetele apartamentele rezidentiale pe care spunea ca le va face in viitor.

Cu trecerea timpului, a dus ideea de a fi doar un simplu arhitect ce lucreaza la o firma micuta si a ales sa fie independena, sa nu depinda de deciziile altora desi multi i-au spus ca nu va reusi pentru ca sunt multi constructori cu notorietate pe piata dar ea nu a ascultat de vorbele nici unuia ci a continuat sa faca ce stie ea mai bine si astfel, acum putem vedea pe cuprinsul intregii capitale cum ansamblurile ei rezidentiale satisfac dorintele tuturor.