Comunicate de Afaceri

Educația financiară: De ce nu mai poate fi o variantă opțională în România

Carențele la nivelul educației financiare se resimt la nivelul întregii Europe

Studiile efectuate în ultimii ani au arătat o instruire financiară redusă a europenilor, în termeni de cunoștințe financiare, atitudini și comportament.

Prezentat în raportul emis de OECD/INFE 2 privind literatia financiară în Europa, un studiu realizat în Marea Britanie a urmărit legătura existentă între cunoștințele financiare și obiceiul de consum al utilizatorilor de credite. Rezultatele arată că britanicii care recurg la un astfel de servicu bancar au mai puține cunoștințe financiare decât cei care nu folosesc. În plus, cei care dețin mai puține cunoștințe în acest domeniu sunt cei care au credite de o valoare mai mare decât cei literați în domeniul financiar.

Un alt studiu prezentat de OECD/INFE 3 , cu privire la cunoștințele europenilor în materie de termeni financiari, arată că europenii au nevoie de ajutor pentru a înțelege și a utiliza în mod eficient anumite produse financiare, pentru că nu înțeleg termenii. Lipsa familiarității cu acești termeni, poate duce la supra-îndatorare sau la o utilizare iresponsabilă a creditului, precum și la a face dificilă economisirea sau investițiile.

În unele țări, numărul ridicat al datoriilor a fost considerat drept o urmare a carențelor existente în literatia financiară, așa că guvernele au recurs la educație financiară și recomandări pentru a preveni supra-îndatorarea și diminuarea consecințelor de ordin financiar.

„Educatia financiară este o componență a educației la modul general, iar societatea în care trăim ne obligă să avem un nivel cel puțin minimal de cunoaștere în acest domeniu, pentru că evoluțiile prezente și viitoare impun un astfel de demers. România s-a confruntat, din păcate, cu multe situații în care lipsa educației financiare a condus la contexte controversate, uneori dramatice, cu un impact major asupra unei părți importante a populației. Este așadar bine să ai răspunsurile, să îți pui întrebări obiective înainte să optezi pentru un anumit serviciu bancar sau nebancar și astfel, fără îndoială, cazuri precum creditele „cu buletinul”, sau cele imobiliare, în diverse valute, cu evoluții surprinzătoare în ultimii ani, ar fi putut să fie evitate, pentru că mulți dintre cei care au acceptat să semneze astfel de contracte ar fi căutat o serie de răspunsuri, înaintede a da curs unui astfel de demers. Așa că, dacă reușim să înlăturăm, într-o oarecare măsură, ignoranța sau lipsa de cultură economico-financiară din multe contexte ale societății, asta ne va ajuta”, a declarat Ovidiu Folcuț, Rectorul Universității Româno – Americane.

Ponderea tinerilor români care și-ar dori să își deschidă o afacere proprie o depășește pe cea a europenilor, fiind de 37,6%

Cunoștințele în domeniul financiar contribuie puternic la o mai bună administrare a resurselor, oferind în același timp și o deschidere mai pronunțată către zona antreprenorială. Proporția tinerilor români care și-ar dori să își deschidă o afacere proprie o depășește pe cea a europenilor, procentul fiind de 37,6% în România, față de 24,1% în Europa.

Urmărind să ofere o educație în conformitate cu nevoile actuale ale pieței muncii, care să faciliteze o integrare ușoară a tinerilor în câmpul muncii, Universitatea Româno-Americană oferă o gamă largă de programe de studiu în domeniul științelor economice. Astfel, proporția studenților care aleg o specializare din zona business în cadrul Universității Româno-Americane este de 49%. Totodată, numărul studenților din cadrul Universității Româno-Americane care au de gând să aleagă calea antreprenoriatului este mult mai mare decât media la nivelul României sau cea din Europa, ajungând la o proporție de 43,9%.

Un sistem financiar sănătos se bazează pe doi piloni: instituții care funcționează bine și consumatori competenți



Este responsabilitatea fiecăruia să își administreze corect finanțele, însă și a guvernului, a sectorului economic și a instituțiilor de a educa publicul, în general, întrucât competența financiară este o condiție importantă pentru o societate economică sănătoasă.



„Creșterea nivelului de educație financiară poate fi posibilă cu o implicare mult mai mare a celor care au un cuvânt de spus în această privință, fie că vorbim de instituții de învățământ sau instituții din domeniul respectiv. Printr-o implicare mai vizibilă a acestora în societate, cred că se poate obține un rezultat satisfăcător, în care populația să aibă un nivel de conștientizare și cunoaștere bine puse la punct. Trebuie să știi câte ceva despre acest domeniu fără să fii de profesie finanțist sau economist, o minimă cultură financiară trebuie să aibă întrega societate, pentru că mai toată lumea plătește acum cu un card, sau folosește plățile online sau o parte importantă a populației este pusă în situația de a se întreba dacă își ia un credit sau nu. Într-un sistem informațional mai bine pus la punct, ei ajung să înțeleagă apriori ce anume se poate întâmpla și sunt mai greu de indus în eroare. Ar trebui să fie la îndemâna oricui să știe să își calculeze dobânda pentru o sumă pe care o depune în bancă, să înțeleagă că este necesar să economisești, în special, în perioadele în care veniturile sunt mai mari, ca să ai pe urmă cum să faci față cheltuielilor și în perioadele de declin, când veniturile ți-au scăzut, dintr-un motiv sau altul. Sunt lucruri pe care, cu cât le cunoști mai îndeaproape, cu atât te ajută mai mult să înțelegi și să nu poți să fii indus în eroare într-un anume context.

Avem multe exemple în care societatea noastră a putut fi manipulată tocmai din cauza acestor carențe de informare și de cultură financiară”, a adăugat Ovidiu Folcuț.

Competențele financiare sunt o componență esențială pentru bunăstarea individului și o economie sănătoasă



Educația financiară contribuie masiv la un comportament financiar responsabil al oamenilor. Un nivel scăzut al competențelor financiare consumatorilor are consecințe atât la nivel micro, cât și macro. În lipsa unei baze a cunoștințelor de ordin financiar, oamenii nu au control asupra cheltuielilor lor, nu sunt conștienți de riscurile financiare și nu știu cum să procedeze în cazul unor situații deosebite-pierderea locului de muncă, apariția unor probleme de sănătate, pentru a-și controla finanțele. În acest context, supra-îndatorarea devine o amenințare reală și frecvența unor astfel de cazuri este tot mai mare. Cei cu o cultură financiară solidă în domeniul financiar au control asupra finanțelor lor și fac alegeri responsabile atunci când vine vorba de cheltuielile de nevoi personale și nu numai.



Educația financiară a reprezentat subiectul dezbaterii publice care s-a desfășurat în luna noiembrie, în cadrul Universității Româno-Americane. Organizată, în parteneriat, de Universitatea Româno-Americană, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Institutul de Economie Mondială, Institutul de Studii Financiare, sub egida Dezbaterii Naționale pentru Educație și Cercetare – România educată, un proiect inițiat de Președinția României, acțiunea a avut drept temă „Educatie financiară: Să vorbim despre viitor!”, evenimentul și-a propus să așeze la aceeași masă, multe dintre instituțiile interesate de îmbunătățirea nivelului de financial alfabetizarea în România.

Agenda acestui dialog a urmărit să ofere o privire de ansamblu asupra:

• situației actuale a sistemului educațional, din perspectiva tuturor părților implicate,

• nevoilor existente de educație financiară, izvorâte din nevoia de a cunoaște pentru a

îmbunătății nivelul bunăstării viitoare,

• posibilităților de creștere a nivelului incluziunii financiare viitoare,

• modalităților concrete, moderne, de implementare a unor sisteme de educație financiară.
Social Media
Vezi toate articolele autorului: The Public Advisors

Comentarii

Cauta

Categorii populare