Bacalaureatul aduce, în fiecare an, aceleași teme de dezbatere: note, promovare, presiune, calendar, rezultate. Mai rar se vorbește însă despre ce rămâne după examen. Iar într-o țară care pare digitalizată la suprafață, dar continuă să aibă cel mai slab nivel de competențe digitale de bază din UE, întrebarea importantă devine alta: pleacă elevul mai departe doar cu o probă bifată sau și cu o abilitate demonstrabilă, utilă în facultate, la primul job și în viața de zi cu zi?

Una dintre competențele care contează cel mai mult astăzi este competența digitală. Nu pentru că sună bine în discursurile despre viitor, ci pentru că aproape orice traseu educațional și profesional trece deja prin utilizarea tehnologiei: documente, prezentări, lucru cu date, colaborare online, verificarea informațiilor, autonomie în învățare, acces la oportunități. Tot mai mult, această competență înseamnă și capacitatea de a înțelege cum funcționează instrumentele bazate pe inteligență artificială, cum pot fi folosite eficient și unde trebuie privite cu discernământ. Într-un context în care AI intră rapid în educație și pe piața muncii, alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale devine parte firească a competenței digitale de bază.

Datele recente arată clar dimensiunea decalajului. În 2025, doar 32% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale cel puțin de bază, față de 60% media UE. În rândul tinerilor de 16-29 de ani, România era tot la coada clasamentului: doar 52% aveau competențe digitale cel puțin de bază, comparativ cu 75% media europeană.

Când coborâm din zona indicatorilor generali în comportamente concrete, imaginea devine și mai relevantă. Doar 6% dintre tinerii români de 16-29 de ani au folosit internetul pentru a urma un curs online în 2025, față de 22% media UE. Inclusiv în zona noilor tehnologii, diferența rămâne vizibilă: 44,1% dintre tinerii români de 16-24 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială generativă, față de 63,8% la nivelul UE. România intră astfel în această etapă cu un decalaj clar de pregătire.

De aici vine și miza reală a probei de competențe digitale de la Bacalaureat. Nu doar dacă este trecută, ci ce anume certifică ea în mod real. Pentru că una este să închizi o etapă de examen și alta este să rămâi cu o dovadă clară că poți funcționa competent într-un mediu digital.

În acest context se explică și interesul constant pentru formule de certificare care permit echivalarea probei digitale, dar care oferă în același timp o validare solidă a competențelor dobândite. Peste 160.000 de liceeni din România au echivalat până acum proba de competențe digitale de la Bacalaureat prin ICDL PROFIL BAC. Dincolo de cifră, semnalul este important: pentru un număr mare de elevi și profesori, miza nu a fost doar simplificarea unei etape de examen, ci transformarea ei într-un rezultat care poate conta și după închiderea catalogului.

„Competențele digitale nu mai sunt un avantaj competitiv , sunt un bilet de intrare”, spune echipa ICDL Romania. „Un tânăr fără aceste abilități nu concurează dezavantajat. Pur și simplu nu poate concura.”

Poate că tocmai de aceea discuția despre proba digitală de la BAC ar merita mutată din zona procedurilor în zona substanței. Nu doar dacă poate fi echivalată, ci dacă ea validează ceva util. Nu doar dacă examenul a fost trecut, ci dacă elevul pleacă mai departe cu o competență demonstrabilă, una pe care o poate arăta în CV, la admitere, la interviu.

Pentru că, la final, într-un examen important nu contează doar ce bifezi, ci și ce rămâne cu tine mai departe.

ICDL – The Digital Skills Standard - Standardul internațional pentru certificarea competențelor digitale

Contact: ecdl@ecdl.ro – 0213169922 – www.icdl.ro