Când aplici pentru un credit, banca nu se uită doar la venitul tău sau la valoarea împrumutului dorit. Unul dintre cei mai importanți indicatori care decid dacă ești eligibil – și cât poți împrumuta – este gradul de îndatorare. Acesta spune, practic, cât de mare este povara datoriilor tale lunare raportată la venitul tău total. Cu alte cuvinte, cât din banii pe care îi câștigi în fiecare lună se duc pe rate.

Înainte de a ți se aproba un credit, fiecare bancă este obligată prin lege să analizeze acest indicator. Iar dacă îl depășești, cererea ta poate fi respinsă automat, indiferent de cât de bun ești platnic sau de cât de sigur e locul tău de muncă.

Ce este gradul de îndatorare

Gradul de îndatorare reprezintă procentul din venitul tău lunar care merge către plata creditelor. Se calculează simplu: totalul ratelor lunare împărțit la venitul net lunar, înmulțit cu 100.

De exemplu, dacă ai un salariu de 5.000 de lei net și plătești rate lunare în valoare de 1.500 de lei, gradul tău de îndatorare este de 30%.

În teorie, cu cât acest procent este mai mic, cu atât ești considerat mai „sigur” de către bancă, pentru că îți rămâne o parte mai mare din venit disponibil pentru cheltuieli curente sau economii.

Care este limita maximă impusă de BNR

În România, Banca Națională a stabilit limite clare privind gradul maxim de îndatorare, tocmai pentru a proteja clienții de supraîndatorare. Regulile sunt următoarele:

• 40% din venitul net – pentru creditele în lei

• 20% din venitul net – pentru creditele în valută

Asta înseamnă că, dacă venitul tău este de 5.000 de lei net, valoarea maximă a ratelor tale lunare (inclusiv cele existente) nu poate depăși 2.000 de lei pentru creditele în lei sau 1.000 de lei pentru cele în valută.

Totuși, băncile pot aplica un procent mai mic dacă consideră că venitul tău este instabil sau că există alte riscuri – de exemplu, dacă ai un contract de muncă pe perioadă determinată sau un istoric de creditare neuniform.

Cum îți influențează gradul de îndatorare șansele de aprobare a creditului

Gradul de îndatorare este primul filtru pe care îl aplică banca. Dacă îl depășești, cererea ta va fi respinsă din start. Dar chiar și dacă te încadrezi, nivelul lui influențează mai multe aspecte:

1. Suma maximă pe care o poți împrumuta

Cu cât gradul de îndatorare este mai mic, cu atât poți obține un credit mai mare. Băncile îți calculează capacitatea de plată în funcție de venitul disponibil rămas după plata ratelor existente.

De exemplu, dacă ai deja un credit auto cu o rată lunară de 1.000 de lei și un salariu de 5.000 de lei, banca va lua în calcul doar 4.000 de lei pentru un eventual credit nou. Astfel, suma pe care o poți împrumuta scade.

2. Tipul creditului

Un grad de îndatorare ridicat poate determina banca să refuze creditele de nevoi personale, considerate mai riscante, dar să aprobe un credit ipotecar, unde garanția imobiliară oferă siguranță suplimentară.

Uneori, poți obține un credit ipotecar chiar dacă te apropii de limita maximă de îndatorare, dar cu o dobândă mai mare.

3. Dobânda și condițiile de creditare

Gradul de îndatorare influențează și percepția băncii asupra riscului. Cu cât ai mai multe datorii, cu atât crește riscul de neplată, iar banca poate majora dobânda sau solicita garanții suplimentare.

Clienții cu un grad mic de îndatorare pot beneficia, în schimb, de condiții preferențiale sau de reduceri de dobândă.

Cum poți reduce gradul de îndatorare

Dacă ai fost refuzat pentru un credit sau vrei să-ți crești șansele de aprobare, există câteva soluții simple pentru a-ți reduce gradul de îndatorare:

1. Rambursează anticipat creditele mici

Plata în avans a unui credit de nevoi personale sau a unui card de credit scade imediat gradul de îndatorare. O rată mai puțin înseamnă automat o capacitate mai mare de plată pentru un credit nou.

2. Mărește-ți venitul declarat

Băncile iau în calcul doar veniturile oficiale – adică cele care apar pe fluturașul de salariu sau în declarațiile fiscale. Dacă ai venituri suplimentare neoficiale (de exemplu, freelancing, chirii, activități independente), declararea lor legală îți poate crește considerabil capacitatea de împrumut.

3. Apelează la un codebitor

Dacă aplici pentru un credit împreună cu o altă persoană (soț, părinte, frate), veniturile voastre se adună, iar gradul de îndatorare se calculează pe total. Astfel, rata lunară devine mai ușor de suportat raportat la venituri, iar șansele de aprobare cresc.

4. Refinanțează-ți creditele existente

Refinanțarea este o soluție des folosită pentru reducerea gradului de îndatorare. Prin comasarea mai multor credite într-unul singur, de obicei cu o dobândă mai mică, îți poți micșora rata totală și te poți încadra în limitele impuse de BNR.

Ce se întâmplă dacă îți crește gradul de îndatorare după ce ai luat creditul

După ce creditul este aprobat, banca nu mai poate revizui condițiile doar pentru că gradul tău de îndatorare a crescut (de exemplu, dacă veniturile tale au scăzut). Însă pentru tine, situația poate deveni dificilă.

Un grad ridicat de îndatorare înseamnă că o parte tot mai mare din venit merge pe datorii, iar orice cheltuială neașteptată – o reparație, o urgență medicală, o factură crescută – poate duce la întârzieri la plată.

De aceea, experții financiari recomandă ca gradul de îndatorare „sănătos” să nu depășească 30%, chiar dacă legea permite până la 40%. Aceasta este limita peste care confortul financiar începe să se deterioreze.

Gradul de îndatorare – oglinda echilibrului tău financiar

Gradul de îndatorare nu este doar o cerință birocratică a băncilor, ci un indicator al stabilității tale financiare. Îți arată dacă împrumuturile pe care le ai sunt proporționale cu veniturile tale sau dacă, dimpotrivă, trăiești prea mult din datorii.

Dacă știi să-l calculezi și să-l menții sub control, poți evita surprizele neplăcute, refuzurile bancare și situațiile în care ratele îți sufocă bugetul. În final, un credit ar trebui să-ți ușureze viața, nu să ți-o complice.