Centrat pe dezvoltarea unui program de formare inovator destinat oricărei persoane interesate să ofere instruire adulților în vârstă - fie că sunt profesioniști din sectorul de îngrijire și asistență socială, voluntari sau chiar pensionari care doresc să își împărtășească cunoștințele, proiectul Erasmus+ DigitalScouts (2022-2025) aduce în atenția publicului provocările și oportunitățile participării digitale pentru persoanele în vârstă.

Coordonat de ISIS Institut für Soziale Infrastruktur gGmbH din Germania, proiectul reunește un consorțiu internațional format din BerufsWege für Frauen e.V. (Germania), AFEdemy - Academy on Age-Friendly Environments in Europe (Țările de Jos), Asociația Grupul de Educație și Acțiune pentru Cetățenie - GEAC (România) și Crucea Roșie Austria.

Aceast consorțiu european își propune să ofere instrumentele, cunoștințele și competențele necesare acelor persoane („cercetași digitali") care vor să contribuie la alfabetizarea și incluziunea digitală a seniorilor.

Raportul Național pentru România, realizat în cadrul proiectului DigitalScouts, prezintă o imagine detaliată și nuanțată a participării digitale a persoanelor de peste 60 de ani din țara noastră. Această cercetare comprehensivă evidențiază atât progresele remarcabile în infrastructura digitală, cât și provocările persistente în dezvoltarea competențelor digitale de bază ale populației vârstnice.

Infrastructura Digitală: Succese și paradoxuri

România demonstrează performanțe impresionante în ceea ce privește conectivitatea tehnică. Conform datelor prezentate în raport, țara noastră a atins o rată substanțială de adopție a conexiunilor de mare viteză prin fibră optică de 57% și o acoperire notabilă de 87% cu rețele ultra-capabile. Aceste cifre plasează România într-o poziție favorabilă din punct de vedere al infrastructurii digitale, creând premisele pentru o participare digitală extinsă.

Cu toate acestea, paradoxul devine evident când analizăm competențele digitale reale ale populației.

În timp ce infrastructura este robustă, doar 28% dintre români posedă competențe digitale de bază, comparativ cu media europeană de 54%. Și mai îngrijorător este faptul că doar 9% dintre români dețin competențe digitale avansate, în contrast cu media UE de 26%.

Această discrepanță semnificativă între infrastructură și competențe digitale subliniază necesitatea unor programe de formare specializate, precum cel dezvoltat în cadrul proiectului DigitalScouts.

Comportamentul digital al seniorilor români

Datele din ancheta Institutului Național de Statistică „Accesul populației la tehnologia informației și comunicațiilor în anul 2022", bazată pe un eșantion de 10.188 gospodării, oferă o perspectivă detaliată asupra utilizării internetului de către persoanele vârstnice din România.

Ponderea utilizatorilor de internet scade dramatic odată cu vârsta: dacă 98% dintre tinerii din grupa de vârstă 16-34 ani utilizează internetul, pentru grupa 55-74 ani procentul ajunge la 73%. Statutul profesional influențează semnificativ frecvența utilizării: peste 96% dintre elevi și studenți accesează internetul mai mult de o dată pe zi, în timp ce doar aproximativ 44% dintre pensionari fac același lucru.

Totuși, seniorii români demonstrează o implicare activă în sfera digitală, cu aproximativ 93% dintre pensionarii chestionați folosind internetul pentru comunicare, incluzând e-mailingul, mesageria instantanee, apelurile vocale/video și participarea la social media. În plus, 58% se implică în citirea știrilor digitale, 38% caută informații legate de sănătate, iar 31% găsesc divertisment prin platforme precum YouTube și radio online.

Zonele de îmbunătățire și provocările identificate

Raportul identifică zone clare care necesită atenție specială. Doar 2,1% dintre pensionari se angajează în consultări online sau participă la activități civice și politice precum semnarea de petiții. În mod similar, doar 4% folosesc internetul pentru a programa consultații medicale, iar 7% pentru servicii bancare online, inclusiv cele mobile.

O observație relevantă din perspectiva de gen arată că femeile cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani folosesc internetul mai mult decât bărbații pentru a căuta informații generale legate de sănătate (43% față de 31%) și pentru apeluri vocale/video (70% față de 65%), în timp ce bărbații îl folosesc mai mult pentru a citi știri online (51% față de 41%).

Implicațiile pentru viitor

Conform Indexului Economiei și Societății Digitale (DESI), care monitorizează progresele statelor membre UE în domeniul digital, România se situează mult sub media UE în ceea ce privește competențele digitale de bază. Acest decalaj devine și mai relevant în contextul unei societăți în proces de îmbătrânire demografică, unde nevoia de servicii digitale adaptate pentru seniori crește constant.

Proiectul DigitalScouts răspunde direct acestor provocări prin dezvoltarea unei oferte educaționale flexibile care califică „cercetașii digitali" pentru a sprijini persoanele în vârstă în utilizarea instrumentelor digitale. Prin această abordare de „train the trainer", proiectul vizează crearea unei rețele sustenabile de facilitatori capabili să răspundă nevoilor individuale ale seniorilor în procesul de digitalizare.

În concluzie, Raportul Național pentru România din cadrul proiectului DigitalScouts evidențiază o situație complexă: o infrastructură digitală avansată coexistă cu competențe digitale limitate, în special în rândul populației vârstnice. Această realitate subliniază importanța inițiativelor precum DigitalScouts în crearea unei societăți digitale cu adevărat incluzive, unde vârsta nu constituie o barieră în accesul la oportunitățile oferite de noile tehnologii.

Pentru mai multe rezultate ale cercetării naționale, explorați Raportul pentru România.

Foto: generată AI