Anxietatea nu trăiește doar în minte. De cele mai multe ori, corpul este primul care îți transmite că ceva nu este în regulă. Inima bate mai repede, respirația devine superficială, palmele transpiră, iar un nod în gât sau o stare de greață apar fără o cauză medicală aparentă. Mulți oameni se confruntă cu aceste manifestări, dar puțini știu că în spatele lor se poate ascunde anxietatea.

Potrivit comunicateinpresa.ro, dacă ai făcut analize, ai fost la controale medicale și ți s-a spus că ești „perfect sănătos”, dar tu continui să te simți rău, e posibil ca răspunsul să nu fie în corp – ci în emoții.

Ce este anxietatea și cum afectează corpul?

Anxietatea este o reacție normală de apărare a organismului în fața pericolului. Este parte din mecanismul de supraviețuire – acel „luptă sau fugi” care se activează în situații percepute ca amenințătoare. Însă când această stare devine constantă, exagerată sau nejustificată, vorbim despre o tulburare de anxietate.

Corpul reacționează la frică sau stres prin eliberarea de adrenalină și cortizol, hormoni care pregătesc organismul pentru acțiune. Chiar dacă pericolul nu este real, efectele fizice sunt cât se poate de reale.

Cele mai frecvente simptome fizice ale anxietății

1. Palpitații și ritm cardiac accelerat

Una dintre cele mai comune manifestări. Simți că inima bate „în gât” sau prea tare, chiar și în repaus. Poate fi însoțită de senzația de sufocare, ceea ce duce deseori la teama că ai o problemă cardiacă.

2. Dificultăți de respirație (hiperventilație)

Respirația devine rapidă, superficială, iar senzația este că „nu intră suficient aer”. Poate duce la amețeli, furnicături sau chiar senzația că urmează să leșini.

3. Tensiune musculară și dureri

Anxietatea cronică ține mușchii încordați, mai ales în zona gâtului, umerilor și spatelui. Această tensiune constantă poate duce la dureri de cap, dureri lombare sau o senzație generală de disconfort.

4. Greață, probleme digestive

Intestinul este strâns legat de sistemul nervos, motiv pentru care stările de anxietate pot provoca:

• Greață, balonare sau diaree;

• Dureri abdominale difuze;

• Spasm sau „nod în stomac”.

Sindromul de colon iritabil este frecvent asociat cu anxietatea.

5. Transpirație excesivă

Palmele umede, transpirația rece sau generalizată sunt semne frecvente în timpul unui atac de anxietate sau al unui moment tensionat. Pot apărea chiar și fără efort fizic.

6. Amețeli, vertij, senzația de instabilitate

Anxietatea afectează echilibrul și poate da o senzație de „cap ușor” sau că „te clatini”, mai ales în spații aglomerate sau în condiții de stres.

7. Tulburări de somn

Adormi greu, te trezești frecvent sau te simți epuizat dimineața, chiar dacă ai dormit ore întregi. Mintea hiperactivă și tensiunea interioară îți afectează calitatea somnului.

8. Senzația de amorțeală sau furnicături

În special la nivelul mâinilor, picioarelor sau feței. Acestea apar din cauza hiperventilației sau tensiunii musculare susținute.

9. Fluctuații ale apetitului

Unii oameni mănâncă compulsiv din cauza anxietății, alții își pierd complet pofta de mâncare. Ambele reacții pot influența greutatea și starea generală de sănătate.

10. Nod în gât și dificultăți la înghițire

Această senzație poate fi atât de intensă încât uneori e confundată cu o problemă ORL. Se numește „globus faringian” și este frecventă în anxietate.

Cum faci diferența între anxietate și o problemă medicală?

Este esențial să nu presupui singur că ai „doar anxietate”. Orice simptom fizic trebuie investigat inițial de către medicul de familie sau un specialist. Doar după ce se exclud cauzele medicale, se poate discuta despre o posibilă componentă psihologică.

Semnale care indică o cauză emoțională:

• Simptomele apar sau se agravează în situații de stres;

• Rezultatele analizelor și investigațiilor ies normale;

• Ai o senzație constantă că „ceva e în neregulă”, dar nu poți identifica ce;

• Te îngrijorezi frecvent în legătură cu sănătatea ta, deși ți s-a spus că ești bine.

Anxietatea poate imita boli cardiovasculare, neurologice, digestive sau respiratorii – motiv pentru care este adesea diagnosticată târziu.

Ce poți face dacă ai simptome fizice cauzate de anxietate?

1. Acceptă că sunt reale – chiar dacă au o cauză emoțională

Faptul că simptomele vin „din minte” nu le face mai puțin intense. Ele nu sunt inventate, ci au o explicație neurobiologică reală. Însă vestea bună este că pot fi controlate.

2. Consultă un psiholog sau psihiatru

Un specialist te poate ajuta să înțelegi ce se întâmplă cu tine, să identifici cauzele anxietății și să alegi cea mai potrivită formă de tratament: psihoterapie, medicație sau ambele.

3. Învață tehnici de calmare

Respirația profundă, relaxarea musculară progresivă, meditația ghidată sau mindfulness-ul sunt metode eficiente de reducere a simptomelor fizice. Poți începe cu sesiuni scurte, de 5–10 minute zilnic.

4. Ai grijă de corpul tău

Un corp obosit sau dezechilibrat este mai vulnerabil la anxietate. Dormi suficient, mănâncă regulat și echilibrat, evită cafeaua în exces, alcoolul și sedentarismul.

5. Ține un jurnal al simptomelor

Notează când apar, cât durează, în ce context, ce gândeai sau simțeai în acel moment. Acest obicei te ajută să identifici tipare și declanșatori.

Acest material are un caracter informativ și nu înlocuiește sfatul unui specialist.

Întrebări și răspunsuri

E posibil să ai anxietate fără să-ți dai seama?
Da. Mulți oameni experimentează doar simptome fizice, fără a conștientiza componenta emoțională. Anxietatea „mascată” este frecventă.

Simptomele fizice dispar odată cu tratamentul anxietății?
De cele mai multe ori, da. Cu sprijinul potrivit și practici de gestionare, simptomele se reduc treptat sau dispar complet.

Pot apărea atacuri de panică din senin?
Da. Uneori, atacurile de panică nu au un declanșator clar, dar în spate există un stres acumulat sau o tensiune emoțională neexprimată.

Pot face analize care să confirme anxietatea?
Nu există analize specifice pentru anxietate. Se diagnostichează pe baza simptomelor și a excluderii altor cauze medicale.