Senzația că „îți sare inima din piept”, că bate prea repede, prea tare sau neregulat – toate acestea pot fi descrise simplu printr-un cuvânt: palpitații. Le-ai simțit, poate, înainte de un examen, în timpul unui conflict sau după ce ai băut mai multă cafea decât de obicei. Dar ce se întâmplă când palpitațiile apar des, aparent fără motiv, și îți tulbură liniștea?

În cele mai multe cazuri, palpitațiile sunt benigne, adică nu semnalează o problemă gravă. Totuși, există și situații în care pot indica o tulburare de ritm cardiac sau o altă afecțiune care necesită atenție medicală. Află mai jos cum faci diferența între cele două și ce ai de făcut.

Ce sunt, de fapt, palpitațiile?

Palpitațiile sunt percepții conștiente ale bătăilor inimii. Poți simți că inima bate:

• prea rapid (tahicardie),

• prea lent (bradicardie),

• neregulat (aritmie),

• sau că „bate o dată puternic și apoi se oprește”.

Potrivit business-entrepreneur.ro uneori, apar în piept, alteori în gât sau chiar în abdomenul superior. Pot fi însoțite de senzații de amețeală, lipsă de aer, transpirație sau anxietate.

Este important să știi că palpitațiile nu sunt o boală în sine, ci un simptom. Ele pot apărea la persoane perfect sănătoase, dar și ca semn al unor afecțiuni cardiace sau non-cardiace.

Când sunt palpitațiile normale?

În anumite contexte, palpitațiile sunt reacții firești ale organismului și nu trebuie să te îngrijoreze. Iată câteva exemple:

1. Stres, anxietate sau emoții puternice

În situații de stres, corpul eliberează adrenalină, care accelerează ritmul cardiac. Astfel, inima bate mai repede, uneori cu forță, și simți aceste bătăi ca pe niște palpitații. Este un răspuns natural, parte din mecanismul „luptă sau fugi”.

2. Consumul de cafeină, alcool, nicotină sau energizante

O cafea în plus, o țigară sau o băutură energizantă pot stimula sistemul nervos și pot declanșa palpitații temporare. La unele persoane, chiar și o cantitate mică de cafeină poate produce acest efect.

3. Efortul fizic intens

După o alergare sau o sesiune de sport intens, este perfect normal să simți cum inima îți bate mai tare și mai repede. Dacă pulsul revine la normal într-un timp rezonabil (10–15 minute), nu ai motive de îngrijorare.

4. Dezechilibre hormonale (ex. în sarcină sau menopauză)

Femeile pot resimți palpitații mai frecvent în anumite perioade ale ciclului hormonal – inclusiv în timpul sarcinii, premenopauzei sau menopauzei, din cauza variațiilor de estrogen.

5. Lipsa de somn sau oboseala accentuată

Când corpul este epuizat, sistemul nervos poate deveni mai reactiv, iar inima poate răspunde prin palpitații, mai ales în repaus sau seara.

Când devin palpitațiile un semnal de alarmă?

Palpitațiile pot semnala o problemă serioasă atunci când:

• apar frecvent și fără un motiv evident;

• sunt însoțite de durere toracică, amețeli, leșin sau dificultăți de respirație;

• durează mai mult de câteva minute;

• sunt neregulate și neprevizibile;

• apar în repaus total, în absența stresului sau efortului.

Iată câteva afecțiuni în care palpitațiile pot avea o cauză medicală:

1. Aritmiile cardiace

Aritmiile sunt tulburări ale ritmului cardiac. Cele mai frecvente tipuri includ:

• Fibrilația atrială – bătăi rapide și neregulate, adesea simțite ca un „flutur în piept”;

• Tahicardia supraventriculară – bătăi foarte rapide care încep și se opresc brusc;

• Extrasistolele – bătăi premature care pot fi urmate de o pauză și o bătaie puternică;

• Flutter atrial sau ventricular – ritm foarte rapid, uneori periculos.

Unele aritmii pot fi ușoare și nepericuloase, dar altele cresc riscul de accident vascular cerebral sau infarct și necesită tratament specializat.

2. Hipertiroidismul

O tiroidă hiperactivă produce prea mulți hormoni care stimulează metabolismul și, implicit, inima. Palpitațiile frecvente, combinate cu slăbire inexplicabilă, transpirații, nervozitate și tremurături pot indica o disfuncție tiroidiană.

Un simplu test TSH, FT3 și FT4 poate confirma diagnosticul.

3. Anemia

Când organismul nu are suficiente globule roșii pentru a transporta oxigenul, inima compensează bătând mai repede. Palpitațiile, împreună cu oboseala constantă, amețeala și paloarea pot sugera o anemie – ușor de depistat printr-o hemoleucogramă.

4. Probleme electrolitice sau deshidratare

Dezechilibrele de potasiu, calciu, magneziu sau sodiu pot influența direct activitatea electrică a inimii. Aceste dezechilibre apar frecvent în caz de vărsături, diaree, diete drastice sau consum excesiv de alcool.

5. Afecțiuni cardiace structurale

În unele cazuri, palpitațiile pot fi cauzate de probleme mai serioase, cum ar fi boli ale valvelor cardiace (ex. prolaps de valvă mitrală), cardiomiopatii sau insuficiență cardiacă. Acestea necesită investigații detaliate, precum ecografie cardiacă sau monitorizare EKG de 24–48 de ore (Holter).

Ce analize și investigații sunt recomandate?

Dacă palpitațiile îți dau bătăi de cap frecvent, medicul îți poate recomanda următoarele:

• EKG (electrocardiogramă) – înregistrează activitatea electrică a inimii;

• Holter EKG – monitorizează ritmul cardiac 24–48 de ore;

• Ecografie cardiacă – vizualizează structura și funcția inimii;

• Analize de sânge – pentru anemie, funcția tiroidiană, electroliți și enzime cardiace;

• Test de efort – urmărește ritmul cardiac în timpul activității fizice.

Ce poți face tu pentru a reduce frecvența palpitațiilor?

În multe cazuri, schimbările în stilul de viață pot diminua sau chiar elimina palpitațiile:

• Redu consumul de cafeină și alcool.

• Renunță la fumat.

• Adoptă o dietă echilibrată, bogată în magneziu și potasiu.

• Fă mișcare regulat, dar moderat.

• Învață tehnici de relaxare – meditație, respirație profundă, yoga.

• Dorm suficient și menține un program regulat de somn.

Dacă observi o legătură clară între palpitații și anumite alimente sau situații, notează-le într-un jurnal. Astfel, le poți evita pe viitor sau le poți descrie mai exact medicului.

Acest material are un caracter informativ și nu înlocuiește sfatul unui specialist.

Întrebări și răspunsuri

Palpitațiile sunt întotdeauna periculoase?
Nu. În cele mai multe cazuri sunt benigne, mai ales dacă apar în contexte clare (emoții, cafea, oboseală). Devine periculoase când sunt frecvente, neregulate sau însoțite de alte simptome.

Este normal să ai palpitații în repaus?
Dacă apar ocazional, nu e un motiv de panică. Dacă sunt frecvente și fără explicație clară, e bine să mergi la un consult cardiologic.

Pot avea palpitații de la lipsa de vitamine?
Da, în special deficitul de magneziu, potasiu sau vitamina B12 poate influența ritmul cardiac.

Este periculos dacă simt o bătaie „puternică” urmată de o pauză?
Poate fi o extrasistolă, care este adesea benignă. Totuși, dacă se repetă frecvent, e recomandat un EKG sau un Holter.