Tusea este un simptom obișnuit, pe care îl asociem de cele mai multe ori cu o răceală trecătoare. Însă atunci când persistă săptămâni întregi, chiar și după ce infecția aparent s-a vindecat, devine frustrantă și uneori îngrijorătoare. Mai ales când nu ai febră, dar te trezești noaptea tușind, ai gâtul iritat constant sau simți un disconfort în piept.

Potrivit revistei revistafocus.ro tusea prelungită nu trebuie ignorată. În unele cazuri, poate fi semnul unei afecțiuni respiratorii cronice sau chiar al unei boli care are nevoie de tratament specializat. Află mai jos când ar trebui să mergi la medic, ce posibile cauze pot exista și cum poți diferenția o tuse „normală” de una care cere atenție.

Când poate fi considerată tusea „prelungită”?

Tusea poate fi clasificată în funcție de durată:

• Tuse acută – durează mai puțin de 3 săptămâni, de obicei cauzată de viroze respiratorii.

• Tuse subacută – durează între 3 și 8 săptămâni.

• Tuse cronică – persistă mai mult de 8 săptămâni.

Dacă ai o tuse care durează mai mult de 3–4 săptămâni, chiar și fără alte simptome severe, este bine să te adresezi medicului.

Posibile cauze ale tusei prelungite

1. Tusea post-virală

După o răceală sau gripă, mucoasa căilor respiratorii rămâne iritată, iar reflexul de tuse se menține chiar și câteva săptămâni. Este o cauză frecventă a tusei prelungite, mai ales la persoanele sensibile sau cu imunitate scăzută.

De regulă, este o tuse uscată, chinuitoare, care se accentuează noaptea sau în aer rece.

2. Răspuns alergic sau astm bronșic

Alergiile respiratorii sau astmul pot debuta doar cu o tuse aparent „inexplicabilă”. Nu întotdeauna apar wheezing (respirație șuierătoare) sau dificultăți respiratorii. Tusea alergică este persistentă, se accentuează în anumite medii (praf, polen, fum) și poate fi mai intensă dimineața sau seara.

3. Refluxul gastroesofagian (GERD)

Poate părea surprinzător, dar refluxul acid poate cauza tuse cronică, fără să simți arsuri la stomac. Acidul care urcă în esofag irită căile respiratorii și poate declanșa reflexul de tuse, mai ales în poziția culcată sau după masă.

Tusea cauzată de reflux este adesea însoțită de senzație de gât iritat sau „nod în gât”.

4. Bronșita cronică sau BPOC

Bronșita cronică este frecventă la fumători sau la persoanele expuse la noxe. Se manifestă prin tuse productivă (cu expectorație) care apare zilnic, mai ales dimineața.

Dacă fumezi de mulți ani și ai tuse persistentă, e posibil să fie un semnal de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), care necesită tratament și monitorizare.

5. Infecții persistente sau netratate corespunzător

Unele infecții bacteriene, cum ar fi tusea convulsivă (pertussis) sau infecțiile cu Mycoplasma pneumoniae, pot provoca o tuse rebelă care durează săptămâni întregi.

Chiar dacă inițial simptomele au fost ușoare, infecția poate persista fără febră, dar cu o tuse enervantă și obositoare.

6. Tuberculoza pulmonară

Deși mai rară decât în trecut, tuberculoza rămâne prezentă în România. Se manifestă prin tuse persistentă (de obicei mai mult de 3–4 săptămâni), uneori cu sânge în spută, febră ușoară, transpirații nocturne și scădere în greutate.

Orice tuse cronică însoțită de aceste simptome trebuie investigată de urgență.

7. Medicamente care dau tuse ca efect secundar

Unele tratamente – în special inhibitorii ECA folosiți pentru hipertensiune (ex: enalapril, ramipril) – pot cauza tuse uscată, persistentă, ca efect advers.

Dacă ai început un tratament nou și tusea a apărut la scurt timp, discută cu medicul despre posibila legătură.

8. Afecțiuni mai grave: tumori pulmonare sau metastaze

Foarte rar, o tuse care nu trece poate fi cauzată de un proces tumoral la nivelul plămânului sau bronhiilor. De obicei este însoțită de:

• sânge în spută,

• durere toracică,

• slăbire inexplicabilă,

• oboseală accentuată.

Investigațiile imagistice sunt esențiale în astfel de cazuri.

Când trebuie să mergi la medic?

Adresează-te medicului de familie sau pneumologului dacă:

• Tusea persistă mai mult de 3–4 săptămâni;

• Se agravează sau nu dă semne de ameliorare;

• Este însoțită de sânge în spută, scădere în greutate, febră sau transpirații nocturne;

• Ai dureri în piept sau dificultăți de respirație;

• Ești fumător și ai o tuse nouă sau modificată față de cea obișnuită;

• Tusea îți afectează somnul și calitatea vieții.

Ce investigații sunt necesare?

Medicul îți poate recomanda:

• Radiografie pulmonară – pentru a verifica plămânii și căile respiratorii;

• Spirometrie – pentru a evalua funcția pulmonară (mai ales în caz de astm sau BPOC);

• Analize de sânge și exudat faringian;

• Testare pentru tuberculoză (IDR la tuberculină sau test IGRA);

• Consult ORL sau gastroenterologic, dacă sunt suspiciuni de reflux sau alte cauze.

Ce poți face între timp?

• Evită fumatul și expunerea la fum, praf, substanțe iritante;

• Hidratează-te bine – lichidele ajută la calmarea gâtului și fluidifică secrețiile;

• Folosește remedii naturale – miere, infuzii de cimbru, ghimbir sau ceai de muguri de pin;

• Evită auto-medicarea prelungită – siropurile pentru tuse nu sunt eficiente în toate cazurile și pot ascunde simptome importante.

Acest material are un caracter informativ și nu înlocuiește sfatul unui specialist.

Întrebări și răspunsuri

Este normal să tușesc mai mult dimineața?
Da, mai ales în caz de bronșită cronică sau reflux. Tusea matinală apare frecvent la fumători sau în aer uscat.

Poate aerul uscat din casă să provoace tuse?
Da. Aerul uscat irită căile respiratorii. Folosește un umidificator, mai ales iarna, sau ține un prosop umed pe calorifer.

Tusea după COVID-19 poate dura mult?
Da. Mulți pacienți au tuse uscată sau iritativă care persistă câteva săptămâni după vindecare. Dacă durează peste 6–8 săptămâni, e indicat un control.

Pot avea tuse cronică fără febră?
Absolut. Multe cauze ale tusei prelungite nu implică febră, cum ar fi refluxul, alergiile sau efectele adverse ale unor medicamente.