Colesterolul crescut este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate ale secolului XXI, iar medicii avertizează că valorile ridicate pot trece neobservate ani de zile, până când apar complicații grave. Atunci când nivelul colesterolului depășește limitele recomandate, riscul de boli cardiovasculare crește considerabil, iar consecințele pot fi fatale.

Ce este colesterolul și de ce contează nivelul lui

Colesterolul este o substanță grasă produsă în mod natural de ficat și este esențială pentru buna funcționare a organismului. Are rol în formarea hormonilor, a vitaminei D și a bilei, necesare digestiei. Totuși, atunci când nivelul său din sânge devine prea mare, colesterolul se depune pe pereții arterelor, formând plăci care îngustează vasele de sânge și îngreunează circulația.

Specialiștii disting între două tipuri principale: colesterol LDL („rău”), care favorizează depunerile arteriale, și colesterol HDL („bun”), care ajută la transportul excesului de colesterol către ficat pentru a fi eliminat. Echilibrul dintre cele două valori este crucial pentru sănătatea cardiovasculară.

Cauzele colesterolului crescut

Factorii care duc la creșterea colesterolului sunt multipli și, de multe ori, acționează împreună:

Alimentația nesănătoasă

Consumul frecvent de alimente bogate în grăsimi saturate și trans, precum carne procesată, prăjeli sau produse de tip fast-food, duce la creșterea valorilor de LDL. Produsele de patiserie industrială și margarina sunt alte surse ascunse de grăsimi nesănătoase.

Lipsa activității fizice

Sedentarismul afectează metabolismul grăsimilor și contribuie la acumularea lor în sânge. O persoană care nu face mișcare regulat are un risc mai mare de a avea valori crescute de colesterol, chiar și în absența unei diete dezechilibrate.

Predispoziția genetică

Există cazuri în care nivelul colesterolului este influențat de moștenirea genetică. Hipercolesterolemia familială este o afecțiune în care organismul produce prea mult LDL, iar valorile sunt ridicate încă din copilărie.

Alte cauze medicale

Boli precum diabetul, hipotiroidismul, bolile de rinichi sau afecțiunile hepatice pot modifica nivelurile de colesterol. De asemenea, anumite medicamente utilizate pe termen lung pot avea ca efect secundar creșterea acestuia.

Consumul de alcool și fumatul

Alcoolul, în cantități mari, stimulează producerea de trigliceride, iar fumatul scade nivelul de HDL, dezechilibrând raportul dintre colesterolul „bun” și cel „rău”.

Simptomele colesterolului crescut

Unul dintre cele mai mari pericole ale colesterolului mărit este faptul că nu dă simptome evidente. Mulți pacienți află că au valori ridicate doar în urma analizelor de sânge. Totuși, atunci când colesterolul a început deja să afecteze organismul, pot apărea semne indirecte:

• dureri în piept sau angină pectorală, din cauza îngustării arterelor coronare;

• amorțeli și furnicături la nivelul membrelor;

• dificultăți de respirație la efort minim;

• xantoame, mici depozite galbene de grăsime la nivelul pielii, în special în jurul ochilor;

• hipertensiune arterială asociată cu rigidizarea vaselor de sânge.

Aceste manifestări sunt, de obicei, un semnal că valorile ridicate au fost ignorate prea mult timp.

Cum reduci nivelul colesterolului

Medicul este singurul care poate recomanda un tratament adaptat fiecărei situații, dar există și măsuri pe care le poți lua pentru a scădea valorile și a preveni complicațiile.

Modificarea alimentației

Adoptarea unei diete echilibrate este primul pas. Fructele, legumele, cerealele integrale și peștele gras, bogat în acizi grași omega-3, ajută la reducerea colesterolului „rău”. Înlocuiește grăsimile animale cu uleiuri vegetale presate la rece, precum cel de măsline sau rapiță. Fibrele solubile din ovăz, mere sau leguminoase contribuie, de asemenea, la scăderea nivelului de LDL.

Activitatea fizică regulată

Exercițiile moderate, făcute zilnic cel puțin 30 de minute, îmbunătățesc metabolismul grăsimilor și cresc nivelul de HDL. Mersul alert, înotul sau ciclismul sunt opțiuni accesibile și eficiente.

Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool

Chiar și câteva luni după renunțarea la fumat, nivelul de HDL începe să crească, iar riscul de boli cardiovasculare scade vizibil. Limitarea alcoolului la cantități moderate sprijină și ea menținerea echilibrului lipidic.

Controlul greutății

Chiar și o scădere de 5-10% a greutății corporale la o persoană supraponderală poate aduce îmbunătățiri semnificative în valorile colesterolului și trigliceridelor.

Tratamentul medicamentos

În cazurile severe, medicii prescriu statine sau alte medicamente care reduc producerea de colesterol în ficat. Acestea nu înlocuiesc însă schimbările în stilul de viață, ci le completează.

Cât de des trebuie să îți faci analizele

Specialiștii recomandă ca după vârsta de 20 de ani să îți verifici profilul lipidic o dată la cinci ani, iar după 40 de ani mai frecvent, în funcție de factorii de risc. Dacă ai istoric familial de boli cardiovasculare, este indicat să faci analizele anual.

Valorile de referință pentru colesterolul total ar trebui să fie sub 200 mg/dl. Între 200 și 239 mg/dl vorbim despre un nivel la limită, iar peste 240 mg/dl, riscul devine major.