Ți s-a întâmplat să citești aceeași frază de trei ori fără să înțelegi nimic? Sau să uiți ce făceai chiar în mijlocul unei activități? Scăderea concentrării este un fenomen tot mai frecvent, chiar și la persoane tinere, active, fără afecțiuni medicale diagnosticate. De cele mai multe ori, este trecut cu vederea sau pus pe seama oboselii, dar când apare constant și fără un motiv clar, poate ascunde cauze profunde.

Concentrarea este esențială pentru viața de zi cu zi – de la sarcinile simple până la deciziile importante. Iar atunci când mintea ta refuză să colaboreze, frustrările se acumulează rapid.

Concentrarea nu e doar voință – e echilibru

Capacitatea de a te concentra nu ține doar de disciplină sau voință, ci este strâns legată de funcționarea optimă a creierului, a sistemului nervos și chiar a stării generale a organismului. Dacă unul dintre acești factori este afectat, pot apărea dificultăți în focalizarea atenției, reținerea informațiilor sau menținerea unei idei pe termen lung.

Când scăderea concentrării devine un simptom frecvent, este timpul să explorezi posibilele cauze.

Cauze frecvente și subtile ale lipsei de concentrare

1. Lipsa somnului odihnitor

Conform revistafocus.ro hiar dacă dormi 6–7 ore pe noapte, calitatea somnului este la fel de importantă ca durata. Un somn fragmentat sau superficial nu permite regenerarea neuronilor și resetarea memoriei de lucru. Rezultatul: dificultăți de concentrare, confuzie și încetinirea gândirii.

Apneea în somn, trezirile nocturne frecvente sau privarea cronică de somn (chiar cu doar o oră mai puțin pe noapte) pot avea un impact major asupra clarității mentale.

2. Stresul cronic și suprasolicitarea mentală

Creierul are o capacitate limitată de a gestiona stresul. Atunci când ești mereu „pe fugă”, cu grijile în fundal, mintea devine agitată și greu de focalizat. Stresul cronic afectează zona creierului responsabilă cu memoria de scurtă durată și controlul atenției (cortexul prefrontal).

De aceea, în perioade aglomerate, poți simți că te învârți în cerc, uiți detalii simple sau îți pierzi ideile în mijlocul frazei.

3. Deficiențele nutriționale

Creierul are nevoie de nutrienți esențiali pentru a funcționa corect. Lipsa unor vitamine și minerale poate afecta direct performanțele cognitive. Cele mai frecvente carențe implicate în scăderea concentrării sunt:

• Vitamina B12 – esențială pentru funcționarea sistemului nervos

• Fier – lipsa oxigenării creierului duce la lentoare mentală

• Vitamina D – legată de starea de spirit și funcția cognitivă

• Omega-3 – contribuie la sănătatea neuronală

Un set de analize simple poate arăta dacă există astfel de dezechilibre.

4. Deshidratarea și alimentația dezechilibrată

Chiar și o deshidratare ușoară poate reduce performanța cognitivă. Dacă nu bei suficientă apă pe parcursul zilei, pot apărea oboseala mentală, durerile de cap și dificultățile de concentrare.

La fel, consumul excesiv de zahăr sau alimente procesate duce la variații bruște ale glicemiei, ceea ce poate afecta funcțiile mentale. După un „vârf” de energie vine aproape inevitabil o cădere de concentrare.

5. Multitaskingul și supraexpunerea la tehnologie

Să sari constant de la o aplicație la alta, să răspunzi la notificări în timp ce lucrezi și să consumi informații rapide (video scurte, scroll nesfârșit) antrenează creierul să funcționeze superficial.

Pe termen lung, acest stil de viață digital duce la scăderea capacității de atenție susținută, dificultăți de memorare și o senzație generală de „ceață mentală”.

6. Tulburările afective: depresie și anxietate

Un simptom frecvent al depresiei este dificultatea de concentrare. Nu este vorba doar despre lipsa de motivație, ci despre o reală încetinire a proceselor cognitive. Persoanele cu depresie se pot simți „într-un nor”, au dificultăți în a finaliza sarcini simple și uită rapid informații recente.

Anxietatea are un efect diferit: mintea e agitată, se gândește constant la „ce-ar putea merge prost”, ceea ce reduce capacitatea de a rămâne concentrat pe prezent.

7. Afecțiuni hormonale sau metabolice

Tulburările de tiroidă – în special hipotiroidismul – pot duce la lentoare mentală, probleme de concentrare și oboseală. La fel, dezechilibrele hormonale din timpul menopauzei, sindromului premenstrual sau al sarcinii pot influența claritatea mentală.

Inclusiv diabetul zaharat și rezistența la insulină pot afecta funcțiile cognitive, mai ales atunci când glicemia este dezechilibrată.

8. Medicamentele sau substanțele stimulante

Anumite tratamente pot avea ca efect secundar „încetinirea” mentală: antihistaminicele (pentru alergii), anxioliticele, unele antidepresive sau analgezicele opioide. De asemenea, abuzul de cofeină, alcool sau lipsa bruscă a acestora din rutină poate afecta temporar concentrarea.

Dacă ai început un tratament nou și observi modificări mentale, discută cu medicul tău.

9. Tulburarea de deficit de atenție la adulți (ADHD)

Deși este considerată o afecțiune a copilăriei, mulți adulți trăiesc cu ADHD nediagnosticat. Se manifestă prin dificultăți majore de concentrare, amânare cronică, dezorganizare și impulsivitate. Persoanele afectate pot părea visătoare sau hiperactive, au multe idei dar greu le finalizează.

Dacă te regăsești constant în astfel de simptome, un psiholog sau psihiatru poate ajuta la clarificarea diagnosticului.

Ce poți face pentru a-ți recăpăta concentrarea

• Prioritizează somnul: 7–8 ore pe noapte, fără întreruperi

• Bea suficientă apă: hidratarea este vitală pentru claritatea mentală

• Redu consumul de zahăr și alimente procesate

• Stabilește pauze digitale: închide notificările, alocă timp fără ecrane

• Exersează focalizarea: tehnici ca Pomodoro (25 min de lucru + 5 min pauză) pot antrena atenția

• Fă mișcare zilnic: mersul pe jos, yoga, înotul stimulează circulația și oxigenarea creierului

• Include alimente bogate în omega-3, fier, vitamine din complexul B

• Fă-ți analizele periodic, mai ales dacă ai simptome persistente

Întrebări frecvente

1. Este normal să nu te poți concentra în perioade aglomerate?
Da, până la un punct. Dar dacă dificultatea persistă și în perioadele liniștite, poate fi un semnal că există o problemă de fond.

2. Ce analize sunt utile pentru a identifica o cauză fizică?
Fier, vitamina B12, D, TSH (tiroidă), glicemie, magneziu, profil lipidic, hemoleucogramă completă.

3. Ce pot face dacă nu reușesc deloc să mă concentrez?
Începe prin a elimina factorii de stres externi și interni. Dacă problema persistă, consultă un neurolog, endocrinolog sau psiholog pentru o evaluare completă.

Surse:

https://bizzexpert.ro/sanatate/lipsa-concentrarii-cauze-ascunse-si-ignorate/

https://jurnaldeblogger.ro/cand-nu-te-mai-poti-concentra-desi-dormi-bine/