Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai răspândite afecțiuni cronice la nivel mondial și, totodată, una dintre cele mai periculoase, pentru că poate trece neobservată mult timp. Mulți oameni descoperă că au tensiunea ridicată doar în urma unui control de rutină sau atunci când apar complicații grave, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral. În România, se estimează că aproape jumătate dintre adulți au hipertensiune, iar mulți nu urmează tratament.

Ce înseamnă hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială apare atunci când sângele exercită o presiune prea mare asupra pereților arterelor. Valorile normale se situează în jur de 120/80 mmHg, iar orice depășire constantă peste 140/90 mmHg este considerată hipertensiune.

Presiunea arterială are două componente:

• sistolică – presiunea din artere atunci când inima pompează sângele;

• diastolică – presiunea din artere între bătăile inimii, când mușchiul cardiac se relaxează.

Atunci când aceste valori sunt crescute pe termen lung, vasele de sânge, inima, creierul și rinichii sunt supuse unui stres continuu.

Cauzele hipertensiunii

Hipertensiunea poate fi de două tipuri: primară și secundară.

Hipertensiunea primară

Este cea mai frecventă formă și nu are o cauză unică, ci rezultă din interacțiunea mai multor factori:

• predispoziția genetică;

• vârsta (riscul crește după 40 de ani);

• obezitatea și sedentarismul;

• consumul excesiv de sare;

• stresul cronic;

• consumul de alcool și fumatul.

Hipertensiunea secundară

Este cauzată de alte boli, precum afecțiuni renale, tulburări hormonale (de exemplu, hipertiroidism), apnee de somn sau utilizarea anumitor medicamente, inclusiv antiinflamatoare și contraceptive orale.

Cum recunoști hipertensiunea arterială

Cel mai mare pericol al hipertensiunii este că, de cele mai multe ori, nu dă simptome clare. De aceea, mai este numită și „ucigașul tăcut”. Totuși, atunci când valorile sunt foarte ridicate, pot apărea manifestări precum:

• dureri de cap persistente, mai ales dimineața;

• amețeli și tulburări de vedere;

• palpitații și dificultăți de respirație;

• sângerări nazale frecvente;

• oboseală accentuată.

Aceste simptome nu sunt specifice doar hipertensiunii, de aceea singura metodă sigură de diagnostic rămâne măsurarea regulată a tensiunii arteriale.

Riscurile hipertensiunii netratate

Ignorată, hipertensiunea poate duce la complicații severe:

• infarct miocardic și insuficiență cardiacă;

• accident vascular cerebral;

• afectarea rinichilor, până la insuficiență renală;

• deteriorarea vaselor de sânge și a vederii.

De aceea, monitorizarea constantă și intervenția timpurie sunt esențiale.

Soluții pentru controlul hipertensiunii

Tratamentul hipertensiunii nu înseamnă doar medicamente, ci și schimbări importante în stilul de viață.

Ajustări în alimentație

Reducerea consumului de sare este cea mai importantă măsură. Specialiștii recomandă să nu depășești 5 grame pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ o linguriță. O dietă bogată în fructe, legume, lactate degresate și proteine slabe (pește, carne de pasăre, leguminoase) ajută la menținerea tensiunii în limite normale.

Activitatea fizică regulată

Mersul pe jos, alergarea ușoară, ciclismul sau înotul, practicate cel puțin 150 de minute pe săptămână, contribuie la scăderea tensiunii și la întărirea inimii.

Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool

Fumatul accelerează deteriorarea vaselor de sânge, iar alcoolul în exces crește tensiunea arterială. Renunțarea la aceste obiceiuri este un pas esențial pentru sănătatea cardiovasculară.

Gestionarea stresului

Stresul constant duce la creșteri temporare ale tensiunii, care în timp pot deveni permanente. Tehnicile de relaxare, meditația, respirația controlată și chiar activitățile recreative pot ajuta la reducerea stresului.

Tratamentul medicamentos

În cazurile moderate și severe, medicii prescriu medicamente antihipertensive. Acestea trebuie administrate strict conform recomandării, fără întreruperi bruște, pentru că altfel valorile pot crește brusc.

Cât de des să îți verifici tensiunea

Specialiștii recomandă ca după vârsta de 18 ani să îți măsori tensiunea arterială cel puțin o dată pe an, iar după 40 de ani, mai frecvent, în funcție de factorii de risc. Dacă ai rude apropiate cu hipertensiune sau boli cardiovasculare, monitorizarea ar trebui să fie și mai riguroasă.

Un tensiometru de uz casnic poate fi o soluție simplă și eficientă pentru a urmări evoluția valorilor. Notează rezultatele și discută-le cu medicul la fiecare control.