Tiroida este o glandă mică, în formă de fluture, aflată la baza gâtului, dar cu un rol uriaș în buna funcționare a întregului organism. Controlează metabolismul, influențează energia, temperatura corpului, ritmul inimii și chiar starea emoțională. Când tiroida nu funcționează corect, întregul echilibru intern este dat peste cap – uneori subtil, alteori cu simptome care îți afectează serios viața de zi cu zi.

Potrivit businesspsychology.ro pentru că simptomele pot fi ușor confundate cu semne de oboseală, stres sau înaintare în vârstă, este important să recunoști din timp semnalele pe care corpul ți le transmite.

Hipotiroidismul – când tiroida funcționează lent

Hipotiroidismul apare atunci când glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni. Metabolismul încetinește și, odată cu el, toate procesele din organism.

Cele mai frecvente semne ale hipotiroidismului:

• Oboseală constantă, chiar și după ce dormi suficient

• Creștere inexplicabilă în greutate, în ciuda unei alimentații normale

• Piele uscată și ten palid, tern

• Senzație de frig permanent, chiar și când ceilalți se simt confortabil

• Constipație frecventă

• Căderea excesivă a părului sau subțierea lui

• Unghii fragile și casante

• Menstruații abundente sau neregulate

• Încetinirea ritmului cardiac

• Tulburări de memorie și concentrare („ceață mentală”)

• Stare de apatie, depresie sau iritabilitate inexplicabilă

Hipotiroidismul este frecvent la femei, mai ales după 40 de ani, și poate apărea și în urma unei sarcini sau a unor afecțiuni autoimune (cum este tiroidita Hashimoto).

Hipertiroidismul – când tiroida e prea activă

Hipertiroidismul presupune o producție excesivă de hormoni tiroidieni, care accelerează metabolismul. Corpul funcționează „pe repede înainte”, iar asta se resimte în toate sistemele.

Simptomele tipice ale hipertiroidismului includ:

• Scădere în greutate, deși ai poftă de mâncare crescută

• Puls accelerat și palpitații frecvente

• Nervozitate, agitație, anxietate crescută

• Transpirații excesive și intoleranță la căldură

• Tremurături fine ale mâinilor

• Tulburări de somn, dificultate în a adormi sau somn superficial

• Cicluri menstruale rare sau absente

• Privire intensă sau ochi „ieșiți din orbite” (în boala Basedow-Graves)

• Diaree sau tranzit intestinal accelerat

• Slăbiciune musculară, în special în brațe și coapse

Această afecțiune poate duce, în timp, la complicații grave cardiace dacă nu este tratată corect.

Alte semne că tiroida poate avea probleme

Chiar și în absența unei disfuncții clare (hipo- sau hipertiroidism), tiroida poate fi afectată de inflamații, noduli sau modificări autoimune. Iată câteva semnale mai puțin specifice, dar care merită atenție:

• Umflătură la baza gâtului, vizibilă mai ales la înghițire

• Dificultăți la înghițire sau senzație de „nod în gât”

• Schimbări bruște de dispoziție, fără un motiv clar

• Infertilitate sau dificultăți în a rămâne însărcinată

• Avorturi spontane repetate

• Colesterol crescut, în ciuda unei diete echilibrate

• Depresie rezistentă la tratament

În cazul copiilor sau adolescenților, problemele tiroidiene pot afecta dezvoltarea, creșterea și performanțele școlare.

Când este momentul să mergi la medic?

Dacă te regăsești în mai multe dintre simptomele de mai sus, este bine să discuți cu medicul de familie sau direct cu un endocrinolog. O simplă analiză de sânge – testul TSH (hormonul de stimulare tiroidiană) – poate oferi un prim indiciu important. În funcție de rezultat, se investighează și nivelurile FT4, FT3 și, eventual, anticorpi specifici (ATPO, anti-TG).

În plus, o ecografie tiroidiană este neinvazivă și poate identifica noduli, inflamații sau modificări de structură ale glandei.

Tiroida și stilul de viață

Deși bolile tiroidiene au o componentă genetică și autoimună, stilul de viață joacă un rol important. Stresul cronic, lipsa de somn, alimentația dezechilibrată și lipsa seleniului sau iodului din dietă pot contribui la dezechilibrele tiroidiene.

În România, deficitul de iod a fost o problemă majoră în trecut, motiv pentru care s-a introdus sarea iodată obligatorie. Totuși, în unele cazuri (mai ales în bolile autoimune), un aport prea mare de iod poate agrava starea tiroidiană – motiv pentru care automedicația nu este recomandată.

Acest material are un caracter informativ și nu înlocuiește sfatul unui specialist.

Întrebări și răspunsuri

Pot avea probleme cu tiroida chiar dacă analizele ies „în limite”?
Da, uneori simptomele apar înainte ca analizele să reflecte o disfuncție clară. Medicul poate recomanda investigații suplimentare dacă simptomele persistă.

Se pot trata bolile tiroidiene?
Da, în majoritatea cazurilor se pot ține sub control cu tratament medicamentos, intervenție chirurgicală sau terapie cu iod radioactiv, în funcție de diagnostic.

Pot tiroida și stresul fi legate?
Da. Stresul prelungit poate influența sistemul imunitar și, implicit, funcția tiroidiană, mai ales în bolile autoimune.

Ce analize să cer pentru a verifica tiroida?
Începe cu TSH. Dacă e cazul, se completează cu FT4, FT3 și anticorpi tiroidieni (ATPO, anti-TG), plus ecografie tiroidiană.