În cadrul acestei ediții, au fost invitați reprezentanți de seamă ai mediului de afaceri, aflați în poziții-cheie în companii românești sau mulținaționale. Invitații au fost, în ordinea prezentării lor:

• Alexandra Copos de Prada, Chairwoman of The Board, Ana Hotels/Ana Pan
• Andrei Pitiș, CTO & Founder, VectorWatch
• Aurelian Moraru, Director General, Kromatic
• Alma Balaș, Senior Manager, Metro Systems Romania
• Victor Dragomirescu, CEO, Romanian Software
• Victor Iancu, Senior Manager, KPMG
• Radu Constantinescu, Managing Partner, QUALITANCE
• Adina Ionescu, Director Departament Dezvoltare Durabilă, Lemet

Discuția a fost moderată de Ioana Matei, senior editor Business Magazin, care a avut grijă să dirijeze conversația către temele de discuție importante ale acestui eveniment, precum: definiția și combustibilul inovației, rolul inovației, interesul acordat inovației, rezultatele inovației, eficiența unei gândiri inovative, dar și riscurile, costurile și lipsa de apetit pentru inovație.

Ce înseamnă inovația?

Pe parcursul celor 3 ore de discuții, au reieșit idei interesante, care merită aduse în atenția celor interesați de metodele de implementare ale ideilor inovative, de rezultatele și profitul generat de acestea. Astfel, cele mai interesante idei generate de discuția dintre invitați și dintre invitați și public sunt următoarele:

• Inovația este necesară atât pe plan intern, cât și extern, în opinia lui Andrei Pitiș, fondatorul companiei de smartwatch-uri românești VectorWatch. Așadar, inovația trebuie să fie prezentă atât pe plan intern, în interiorul companiei, pentru a crea o îmbunătățire constantă a produselor, cât și pe plan extern, pentru a se ridica la așteptările clienților în fiecare an. Iar acest lucru este necesar, spune Andrei Pitiș, pentru că: „Serviciul constant, chiar la cel mai înalt nivel, va fi perceput în timp ca unul în scădere, în lipsa inovației”
• Alma Balaș afirmă că inovația este compusă din „oportunități neratate”, iar combustibilul acesteia este pasiunea
• În opinia lui Radu Costantinescu, unul dintre aspectele esențiale ale inovației înseamnă un produs sau un serviciu „de zece ori mai bun decât concurența”, și a oferit drept exemplu companiile UBER și VectorWatch
• Aurelian Moraru privește inovația dintr-un alt unghi, afirmând că aceasta este compusă din „muncă și artă”
• Pasionat de respectarea nevoilor clienților, exemplificând acest lucru și printr-un exemplu personal cu notă umoristică, Victor Dragomirescu își aduce aminte un fragment din copilărie când a fost nevoit să inoveze pentru primul client din viață – tatăl său – care i-a cerut să curețe curtea de zăpadă. Copil fiind, Victor Dragomirescu a inovat pentru a-și îndeplini treaba, în lipsa unei unelte adecvate. Chiar dacă în acel moment era doar o modalitate de a-și îndeplini datoria față de părintele său, acum, la maturitate, Victor Dragomirescu afirmă că vede inovația ca fiind „concentrarea pe nevoile clienților”.
• Alexandra Copos de Prada vede inovația într-un mod complex, ca fiind evoluția pornită de la fundamentul educației, trecut prin prisma creativității. De altfel, Alexandra Copos a pus în aplicare sisteme inovative în cadrul companiilor ei, atât din poziția de CEO al companiei Ana Hotels, în perioada în care a ocupat această funcție, cât și în cadrul companiei Ana Pan, care a avut o creștere spectaculoasă în doar 2-3 ani, după o îndelungată perioadă de declin.
• Pentru Victor Iancu de la KPMG, inovația este suma rezultată din adunarea termenilor „noutate, schimbare și dezvoltare”
• Adina Ionescu descrie succint rolul inovației în viziunea ei, exemplificând-o printr-o formulă cunoscută: „Inovația și marketingul aduc bani, restul sunt costuri!”, întorcând acest termen și pe fața care înseamnă generare de profit, un criteriu vital pentru orice business

Cât de importantă este inovația?

În afara acestor definiții importante pentru fiecare dintre invitați și companiile pe care le reprezintă, merită aduse în centrul atenției și următoarele abordări ale diverselor teme legate de subiectul inovației, din cadrul discuțiilor dintre invitați:

• Alexandra Copos de Prada a implementat în compania sa de suflet, Ana Pan, diverse metode pe care le-a văzut implementate atât în mediul de afaceri occidental, precum Statele Unite ale Americii, cât și în cel oriental, precum Dubai. Cele 3 metode exemplificate, cu caracter inovativ, implementate în cadrul companiei Ana Pan sunt: metoda Kaizen (o filosofie japoneză aplicată și în mediul de afaceri, care înseamnă „îmbunătățire continuă” și care vizează eliminarea pierderilor), crearea unui centru de inovație (bazat pe un sistem de premiere a angajaților inovativi cu până la 15% din salariu și pe transformarea managerilor în traineri pentru noii angajați) și pe sistemul MVP (Minimum Viable Product – inovarea continuă a produselor de patiserie și cofetărie, cu o cifră medie de 7 produse noi pe lună)
• În cadrul Metro Systems Romania, Alma Balaș a implementat o formă de inovare specifică domeniului IT: „automatizarea propriului job” de către angajați. Astfel, orice tip de muncă robotică a fost automatizată, pentru ca toți angajații să nu se plafoneze și să își poată concentra atenția asupra task-urilor importante și creative
• În asentiment cu doamna Alma Balaș, Victor Iancu de la KPMG a vorbit la rândul său de automatizarea accelerantă și de accentul care trebuie pus pe „reinventarea umană” și pe „inovarea în noi înșine”.
• În legătură cu domeniul IT, Andrei Pitiș a atras atenția asupra educației pe care programatorii români o au, spre deosebire de cei din alte țări. În România, programatorii judecă mai mult inginerește, și mai puțin inovativ, în sensul în care sunt concentrați pe rezolvarea problemelor semnalate, nu pe identificare și inovare, pentru ca acestea să nu se repete
• Zona IT a fost, desigur, catalogată ca fiind una în care inovația este cea mai prezentă, deși Andrei Pitiș vorbește de lipsa fondurilor acordate de statul român și de instituțiile românești, care sunt substituite de investițiile străine, ale unor companii precum Orange, Microsoft, Carrefour sau Fundația Româno-Americană, care descoperă potențialul enorm al zonei IT românești și îl finanțează
• Educația a fost una dintre marile teme ale acestui eveniment, fiind adusă în discuție de către toți invitații, ca necesitate de reformare, ca măsuri aplicate de guvernările anterioare și actuale și ca fundament al viitorilor profesioniști din orice domeniu care sunt capabili să inoveze. Inovația, însăși, lipsește cu desăvârșire, în condițiile în care educația actuală este bazată pe un sistem de memorare și notare pe baza informațiilor memorate, nu pe trecerea printr-un filtru propriu, creativitate și idei curajoase.
• Andrei Pitiș a vorbit despre lipsa curajului pe care îl au foarte mulți elevi, studenți și, bineînțeles angajați, care de teama ridicolului, se feresc să pună întrebări și să vină cu idei proprii. Fondatorul VectorWatch a încurajat exprimarea ideilor de orice tip, afirmând că „în lipsa acestora, inovația nu poate avea loc niciodată”
• În materie de buget alocat inovației, niciunul dintre invitați nu a vorbit concis despre o sumă alocată unui departament specific inovației, în afară de procentele menționate de Alexandra Copos de Prada pentru centrul de inovație de la Ana Pan. Cu toate acestea, dacă în materie de bugete nu există o sumă specifică, în materie de timp, fiecare companie își alocă, într-un fel sau altul, o perioadă dedicată inovării, ca parte din îndeplinirea strategiei de business, precum și bonusări salariale pentru angajații inovativi și încredere în ideile acestora
• Nu în ultimul rând, așa cum atrage atenția Radu Constantinescu de la QUALITANCE, inovația implică și riscuri, dar toți invitații au fost de acord că aceste riscuri merită asumate pentru o evoluție constantă a unui business de succes

Acestea fiind spuse, ediția a 3-a a evenimentului „Cele mai inovatoare companii” creat de Business Magazin, a luat sfârșit, iar cei din sală au rămas cu siguranță cu mult mai multe idei decât cele enumerate mai sus. Noi, cei de la AdMarks, am rămas cu siguranță!