Primului tip ii este proprie participarea cetatenilor la treburile publice prin intermediul alesilor lor, cu ocazia scrutinului. Al doilea tip se defineste prin participarea directa, nemijlocita a cetatenilor la treburile publice ale localitatii lor si nu numai.
Orice decizie ce trebuie luata astazi se impune sa fie obiectul unei concertari prealabile, al unei deliberari ce include ansamblul factorilor vizati de decizie. Facand loc diferitelor conceptii de utilitate colectiva, se concerteaza eforturile celor alesi si ale institutiilor statului, ale alegatorilor in directia interesului general.
Rolul societatii civile ar trebui sa fie acelasi peste tot, insa, practica a dovedit, cu putera faptelor, ca el depinde de nivelul de dezvoltare democratica al fiecarei societati. De asemenea, vor exista diferente semnificative intre rolurile asumate de organizatii ale societatii civile intr-o societate in tranzitie si cele jucate intr-o societate democratica cu traditii indelugate. Oricum societatea civila joaca un rol important in intarirea procesului democratic. Exemplele abunda in Africa, unde societatea civila este din ce in ce mai dinamica. In cadrul societatii civile se dezvolta un spirit unitar si de solidaritate in jurul obiectivelor comune impartasite de numeroase organizatii ale sale, care isi propun apararea drepturilor omului, libertatea presei si consolidarea democratiei.
Numerosi analisti politici au relevat impactul participarii societatii civile asupra gestionarii treburilor publice. Ei atribuie democratiei forta proliferarii si dinamismul miilor de asociatii de cetateni are urmaresc un scop comun. Totusi, desi multe asociatii au acelasi obiective, societatea civila se caracterizeaza in esenta prin diversitatea sa. In societatile marcate printr-o puternica participare la viata publica, cetatenii sunt mai exigenti pe plan etic si mai respectuosi fata de regulile organizarii sociale. Cerand transparenta in gestionarea treburilor publice si respectul obligatiei de a da seama, societatea civila repune in discutie in mod fundamental modalitatile de exercitare a puterii. In numeroase tari, structura ierahica si ferma a guvernarilor autocrate a dat lovitura dezvoltarii societatii civile. Ea a a permis functionarilor de a lucra, de a-si indeplini indatoririle de serviciu fara sa dea seama de modul in care au gestionat treburile publice. Regimurile militare si nedemocratice din Europa, din America Latina, din Africa si din Asia, nu au ajuns sa administreze corect treburile politice, sa garanteze libertatile civile si sa promoveze dezvoltarea economica, in absenta unei puternice si independente societati civile. Esecul acestor forme de organizare si conducere a societatii a generat importante transformari in peisajul politico- economic mondial. Astfel, au aparut democratii pluraliste, mai propice in consolidarea democratiei si dezvoltarii umane.
Totusi, in democratiile emergente, chiar oamenii politici au neglijat adesea principiile de baza ale democratiei participative. Prin definitie, punerea in practica a acestor principii cere o dezbatere publica de fond asupra politicilor de infaptuit si o ascultare atenta, in acelasi timp a revendicarilor cetatenilor si a contributiilor societatii civile, in timpul procesului de luare a deciziilor. Or, statul se arata in general reticent in a coopera cu societatea civila. Uneori, el o considera chiar ca o rivala, nu doar in termen de putere si influenta, ci si pentru ca ea primeste ajutor international, altadata rezervat in mod exclusiv doar statului. Aceasta atitutdine ce vizeaza sa marginalizeze societatea civila nu a favoritzat institutionalizarea transparentei si obligatia de a da seama cetatenilor, ceea ce ar permite instaurarea unui climat de incredere.
Dezbaterea publica pluralista este o conditie esentiala a chiar existentei procesului democratic. Dar a dezvolta o astfel de dezbatere intr-o societate in care traditiile sunt la inceputul lor este o sarcina mult mai complexa. Faptul ca societatea civila este ea insasi in tranzitie nu face decat sa sporeasca complexitatea sarcinii. Totusi, ultimii ani au vazut aparand un fenomen mondial fara precedent, deoarece s-au constituit o multitudine de organizatii ale societatii civile in tarile in dezvoltare care promoveaza democratia, drepturile omului, dezvoltarea durabila, apararea mediului. Desigur, multe dintre acestea sunt sprijinite extern consistent, sub toate aspectele si pe toate planurile-material, uman, organizational.
Organizatiile internationale de cooperare au luat cunostiinta de faptul ca institutiile democratice emergente sunt fragile in perioada lor de tranzitie. Ele au recunoscut ca mecanismele economiei de piata nu pot sa asigure egalitatea sociala si economica daca societatea civila nu se implica in procesul decizional. Participarea societatii civile la acest proces poate conduce la neutralizarea efectelor perverse ale punerii in practica, prin modalitati necontrolate, a regulilor economiei liberale si, totodata, la consolidarea democratiilor emergente.
In acelasi timp, lipsa mijloacelor constituie o limita obiectiva a actiunii societatii civile. Aceasta problema este cu atat mai complexa cu cat modalitatile de alocare a resurselor sunt uneori susceptibile de a aduce atingere independentei organizatiilor societatii civile. Ramane insa vocatia lor de a promova participarea cetateanului care nu ar trebui sa se reduca la actiunea simpla de punere in urna a votului cu ocazia alegerilor locale si generale. Aceasta participare trebuie sa se inscrie in constiinta si nasterea unei constiinte cetatenesti fondata pe interesul general.
In ultimele decenii, un consens s-a degajat asupra importantei fundamentale a participarii societatii civile la conducere, mai ales, pe plan local. Un anumit numar de initiative au favorizat efectiv participarea comunitatilor, cartierelor, grupurilor sociale si asociatiilor in luarea deciziilor, ca si punerea in practica a unor programe si politici. Experienta acumulata pana in prezent cere un examen mai atent a acestei dimensiuni importante a guvernarii.
Unele orase mobilizeaza fortele latente ale locuitorilor saraci si revendica o implicare activa a lor, in calitate de cetateni. Pentru altii, implicarea activa la discutarea si solutionarea treburilor publice este un obstacol in cresterea si utilizarea optima a resurselor.
Va urma...
Nei Holding, format din Nei Guard, Nei Medica Asist, Nei Fire Protection, NEI & RC Consulting, Compania de Detectivi Nei, Nei Management Consulting, NEI Electric Distributie, NEI Pandorra, NEI Technics & Strategies si AlfaTrust Certification S.A., are ca idee centrala pasiunea pentru diversitate si implicit dezvoltare multilaterala, bazandu-se strict pe capital 100% romanesc.
Nevoile de securitate ale clientilor nostri reprezinta prioritatea noastra. Obiectivul nostru este sa ne asiguram clientii cu cel mai inalt nivel de protectie personala, fara mari restrictii asupra stilului lor de viata. Programele noastre speciale va asigura confortul necesar si linistea sufleteasca. Este obiectivul nostru sa livram cel mai inalt nivel de profesionalism in servicii de securitate.
Nei Holding isi atinge obiectivele datorita angajatilor sai, condusi de forta si dorinta de success, pasionati de acest domeniu si care sunt orientati catre rezultate si satisfactia clientilor. De asemenea, succesul si impunerea intr-un domeniu solicitant si select, se datoreaza investirii in cele mai noi tehnologii, adaptarea la cererile pietii si integrarea activitatilor in structura organizationala.
Informatii suplimentare pot fi gasite http://www.neiholding.ro
Pentru mai multe detalii:
Monica Magureanu
monica.magureanu@neiholding.ro

Nei Holding
Str. Ghiozdanului, nr. 6A
Sector 1, Bucuresti
Mobil: (+40) 742.044.510
Fax: (+40) 213.10.00.99