Inceputul anului a dat un start puternic pentru actiuni, producand cresteri de 8,5% pe indicele german DAX si de peste 4% pentru indicele american DJIA, pemitandu-ne sapatamana trecuta sa inchidem scurtele pozitii long avute, luate in baza unor raportari bilantiere de catre marile corporatii financiare americane sau a unor date macroeconomice.

Dar in acest context ne intrebam: S-a schimbat oare ceva in fundamentele euro-crizei sau in cele macroeconomice?

“Impingerea Europei catre austeritate fiscala nu este un mod de lupta cu aceasta criza a datoriilor suverane si poate rani increderea” spune economistul Joseph Stiglitz, castigator al premilui Nobel. Austeritatea ca si solutie este doar eroare.

“In timp ce austeritatea fiscala ar putea fi necesara in timp, pe termen scurt face mai rau recesiunii. Asa cum este, aceasta duce la cresterea taxelor si la reducerea cheltuielilor guvernamentale. Fara o crestere economica, datoria nu este durabila. Si aceasta devine un cerc vicios. Pietele te forteaza la austeritate, ceea ce adanceste recesiunea si mareste deficitul fiscal”, remarca un alt faimos economist, Nouriel Roubini.

China si-a incetinit cresterea economica in ultimul trimestru, aceasta expansiune avand cea mai joasa valoare din ultimii doi ani si jumatate. Dar acest lucru, care nu pare de bun augur, lasa totusi loc la speculatii de genul intaririi asteptarilor pentru o usurare a politicii monetare, ducand astfel la cresterea indicilor.

Majoritatea castigurilor bancilor americane, aflate bineinteles peste asteptarile analistilor – de ce nu ne mai mira aceasta sintagma? - provin din restructurari ale activitatilor, din vanzari de active sau din acoperirea pierderilor din provizioane si nu din afacerea lor principala.
Mario Draghi, presedinte al BCE, atentioneaza ca perspectivele cresterii economice in zona euro sunt “sumbre” si ca situatia este foarte grava, avand in vedere ca piata interbancara in esenta nu functioneaza in urma injectiilor uriase de lichiditate care au incercat evitarea unei crize majore.
Banca Mondiala si-a redus previziunile de crestere la nivel global cel mai mult in 3 ani, spunand ca o recesiune in zona euro ameninta o exacerbare a incetinirii pietelor emergente precum India si Mexic si cerand tarilor in curs de dezvoltare sa se pregateasca pentru socuri ce ar putea fi mai severe decat in 2008.

S-a schimbat oare ceva? Exista o baza reala si puternica in continuare pentru acest raliu in preturile actiunilor sau trendul da semne de oboseala si slabiciune? Inclinam catre a 2-a varianta.

“Deci, BCE a alimentat cu lichiditate bancile din zona euro, mareea de bani este depozitata la ..BCE, bancile nu crediteaza corporatiile si consumatorii, prefera sa fie sigure cu aceasta lichidiate enorma, FED/BCJ alimenteaza cu dolarii/yenii bancile din zona EU…si la al 30-zecelea summit zona EU debordeaza de veselie si induc in piete sentimentul ca totul este ok. Caderea va fi exact ca in august, si exact vestile “bune” vor fi interpretate ca find “rele”…”